Între 19 și 21 aprilie a avut loc la Bușteni RomCon-ul, întâlnirea națională a sefiștilor din România. Cu această ocazie, am invitat un reprezentant al Bucureștiului din echipa de organizare la rubrica săptămânală Exploratorii lumii de mâine de pe Radio România Cultural din 26 aprilie pentru un foarte scurt interviu despre provocările și satisfacțiile evenimentului. Iată aici transcrierea acestei discuții.
Cristina Ghidoveanu: Bună ziua, dragi iubitori de science-fiction!
Sunt Cristina Ghidoveanu și, așa cum am promis, astăzi o să vorbim despre RomCon, în traducere, Convenția națională a cluburilor și autorilor de science-fiction din România, ajunsă la a 45-a ediție, care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute la Bușteni.
Invitatul meu este unul dintre organizatori, scriitorul bucureștean Eugen Cadaru.
Bine ai venit!
Eugen Cadaru: Bine v-am găsit!
C.G.: După patru ediții desfășurate online, care au fost provocările organizării unei întâlniri fizice?
E.C.: În primul rând, probabil că ar trebui să pornim de la a da Cezarului ce-i al Cezarului, adică să vă spun că poate nu eu sunt cea mai potrivită persoană pentru a răspunde la această întrebare, pentru că greutatea organizării a fost dusă de către președintele ARCA SF, domnul Cornel Secu, dar, în principiu, probabil că dificultatea principală a fost în remobiliza oamenii să se întâlnească fizic după patru ani și mai bine de întâlniri online, de a-i mobiliza să facă efortul de a fi prezenți cu toții în număr atât de mare într-o anumită localitate și într-un anumit moment, și, în al doilea rând, efortul a constat în a găsi sprijin din partea autorităților locale; pentru că autoritățile locale, deși la nivel declarativ susțin cultura și manifestările culturale, când vine de vorba de a face ceva la modul concret, lucrurile se întâmplă foarte greu și pot exista situații în care chiar să nu se întâmple nimic, de aceea faptul că la Bușteni a fost găsit un punct de sprijin solid în liceul Kalinderu, în conducerea acestei instituții de învățământ, a ajutat foarte mult la desfășurarea evenimentului nostru.
C.G.: După toate eforturile, cum ți se pare că a ieșit această manifestare?
E.C.: Impresiile sunt foarte bune, aș putea spune că a ieșit chiar mai bine decât ne-am fi putut aștepta, pentru că, revin, după patru ani de hiatus al întâlnirilor fizice, am fi putut crede că, și pe fondul unor tensiuni inerente pentru membrii fandomului ar fi putut crede că strângerea laolaltă a membrilor a comunității science fiction în Românești a fantomului am fi putut crede că și pe fondul unor tensiuni inerente între membrii fandomului, că strângerea laolaltă a membrilor comunității science-fiction românești, a fandomului, ar fi putut să întâmpine oarece dificultăți, dar a fost un picuț pe dos, în sensul că oamenii au venit, și asta este lucrul cel mai îmbucurător. Au lăsat la o parte și comoditatea de a participa la o astfel de întâlnire din propria bucătărie și din propria pijama, au lăsat la o parte neînțelegerile lor mai vechi sau mai noi și s-au strâns laolaltă, pentru a celebra pasiunea comună pentru science fiction și prietenia care cred că îi unește dincolo de orice neînțelegeri, care zic eu că sunt, totuși, sau sper să fie, trecătoare. A fost un eveniment foarte reușit și aș spune că el constituie o bază și o speranță pentru tot ceea ce ar putea însemna viitorul fandomului și al SF-ului românesc. Faptul că oamenii s-au strâns, faptul că oamenii s-au bucurat trei zile de tot ceea ce s-a prezentat și s-a vorbit acolo și s-au bucurat de ei înșiși, de propria lor interacțiune, este un semn foarte bun pentru viitor și pentru modul cum ar putea evolua fandomul românesc.
C.G.: Au fost prezente personalități importante, s-au acordat, ca întotdeauna la asemenea convenții, niște premii, despre care vom vorbi în rubricile viitoare, până atunci însă îți mulțumesc foarte mult și la revedere.
E.C.: Și eu vă mulțumesc foarte mult pentru invitație, și să ne revedem și să ne reauzim cu bine!